1. Tortul. Nu tortul respectiv, neapărat, ci faptul în sine că a existat tort. Ăsta e şi motivul principal pentru care mă emoţionează nunţile.
2. Dacă ar fi să ne luăm după aparenţe, termin facultatea.
3. Persoane pe care mi se părea că le văd pentru prima oară mi-au zis că-mi citesc blogul şi că le place. După ce vor citi asta, nu o să le mai placă.
Pasive (dacă nu ştim economie, recurgem la logică):
1. Dacă nu aţi aflat până acum, să fii femeie (?), să te faci mangă, să dansezi pe masă şi să-ţi vâri organul musculos mobil care se află în cavitatea bucală în cavităţi bucale aleatorii aflate prin preajmă e un trend ce nu se demodează niciodată. La şaptesprezece ani aveaţi o scuză: eraţi adolescente proaste. Acum scuza voastră e...?
2. E foarte penibil de ambele părţi să realmente tragi de un profesor să danseze cu tine, în condiţiile în care acesta te-a refuzat deja de aproximativ patru ori. Se citeşte disperarea şi pe faţa ta, se citeşte disperarea şi pe faţa lui. Cam penibil... Şi, dacă arunci o privire în jur, se citeşte disperarea şi pe feţele colegilor tăi, care sunt capabili să întrevadă penibilul situaţiei. Există situaţii în care repetiţia obositoare a unui cuvânt e de fapt o metaforă.
3. Termin facultatea. De ce am pus chestia asta la partea cu plus, nu înţeleg. Schimbarea majoră în viaţa mea care decurge din asta e că trebuie să încep să o iau în serios. Şi schimbarea şi viaţa.
4. Cea mai intensă emoţie pe care mi-au trezit-o finalul de facultate, gaudeamusul şi banchetul a fost somnolenţa.
5. Vă rog frumos, luaţi toate tutu-urile roz din faţa mea! În ceea ce mă priveşte, puteţi să investiţi şi să le amenajaţi o întreagă ţară a tutu-urilor roz, unde să le mutaţi pe toate. Ar fi singura cauză pentru care aş dona, chiar şi acum, când se presupune că nu am de unde. Aş dona... sânge, jumătate de ficat, păr natural, ce vreţi voi. Să punem ficat pe ficat, ban pe ban şi să luptăm pentru această cauză nobilă!
6. M-am machiat ca un clown. Pentru că nu am ieşit în viaţa mea de la machiaj machiată altfel decât un clown, am luat înţeleapta decizie de a mă machia singură. Omiţând detalii cum ar fi faptul că, unu, habar n-am să fac altceva corect, în afară de a trage o linie cu tuş şi de a da cu rimel, doi, e imposibil să învăţ restul procedurilor cosmetice în ziua banchetului, trei, e imposibil să învăţ restul procedurilor cosmetice de la sine, patru, e o idee foarte proastă să încerc să învăţ restul procedurilor cosmetice, în ziua banchetului, de la sine, şi cinci, un machiaj total nereuşit, total extravagant şi total asimetric al ochilor NU SE VA SALVA dacă adaug bronzaliu pe pomeţi şi ruj roşu. Ca o consecinţă firească, m-am machiat ca un clown.
7. În momentul în care am intrat în sală, m-am liniştit, constatând că mă aflu în ţara clownilor.
8. Faptul că mă aflam în ţara clownilor nu trece cu vederea faptul că tutu-urile roz trebuiau expulzate în ţara tutu-urilor roz.
9. Mi-am dat seama cam târziu, dar ţara tutu-urilor roz e deja şi amenajată, şi populată.