"
Fiecare sfârșit trebuie cântărit. Urmează o nouă etapă. Un zero de la care pornești. Nu cred în ani noi. Fantomele nu dispar în întâi ianuarie. Cred în resetări."
...în acest ton melodramatic trebuia să înceapă lista mea cu planuri pe 2014. Mi-o și imaginez prezentată în stil ceaușist, cu voce de recitator de povești la pick-up și acompaniată de gestul de măcelar/ tocător. De mi s-ar fi făcut părul măciucă și inima alună, recitind-o.
Nu. Listele cu planuri și rezoluții trebuie să fie jucăușe. Atractive. Prietenoase. Colorate. Ofertante. De să-ți fie mai mare dragul! Altfel nu doar că nu mai faci nimic, dar nici nu mai ai curiozitatea să-ți readuci aminte ce trebuia să faci.
De ce?
Capricorn veritabil, iubesc organizarea și planificarea. Așa cum oamenilor sănătoși la cap le sună bine cuvinte ca "libertate", "hazard", "surpriză", așa mă fac pe mine să ticăi "plan", "regulă" și "previzibil". Și "pantofi", dar să rămânem la subiect.
Când?
Preferabil, în primele zile din ianuarie. Ești sătul de mâncare bună, de somn, de voie bună, de Moș Crăciun; parcă ai începe să faci ceva, în același timp nu mare lucru. E timpul propice să, în continuare, nu faci nimic, dar măcar să începi să conștientizezi că la un moment dat va trebui să te apuci de treabă. Cititorii vor protesta. Primele zile din ianuarie au fost acum câteva săptămâni. În afară de lene, cu care v-am obișnuit, nu pot să invoc nimic. Eventual... Revelionul ospătarilor? A fost acum câteva zile...
Cum?
Foarte simplu. Iei lista de anul trecut - cel mai probabil, nu ai făcut nimic. Pentru jumătate din obiectivele pe care ți le-ai trecut acolo probabil e prea devreme, prea târziu, prea greu, prea ceva. Nu are rost să pornești iar cu stângul. De preluat ce nu e prea. La care adaugi ceea ce vei constata anul viitor că a fost prea.
Și mai ales... ce?
1. Să gătesc mai des
Nu vă impacientați. Când zic mai des nu înseamnă că o să ajung la punctul la care o să-mi fie greu să aleg între job și șorțulețul de bucătărie. Când zic mai des înseamnă minim de două ori. Anul trecut am gătit o singură dată și - fie vorba-ntre noi - mi-a lăsat un gust extrem de amar. Dacă stau mai bine să mă gândesc, am făcut și niște clătite în februarie. Eram la prietena mea, iar dimineața, când ea încă dormea, am hotărât să îi fac o surpriză. A fost extrem de surprinsă de fumul care urcase la ea în cameră, la etaj...
2. Să cunosc oameni
Vreau să cunosc oameni "cumva". Calzi, reci, frumoși, urâți, răi, buni, calmi, agitați, fericiți, triști. Să îmi dea puțin din cumva-ul lor. Să mă învețe ceva. Și poate să îi învăț ceva.
3. Să mă reapuc de bellydance
Atunci când descoperi care e menirea ta pe pământ, încleștează-ți pumnii, încruntă-ți privirea, îndreaptă-ți spatele și urmeaz-o! Timp de doi ani, am fost o lașă: spinning/ aerobic/ nimic/ sală/ alergat... m-am amăgit cu de toate. În 2014, revin la vechea mea pasiune, la unicul meu talent: bellydance-ul. Dacă mă mai vede cineva la sală, să-mi dea cu haltera-n cap!
4. Să dorm mai mult
Am ajuns la punctul la care mă bucur că nu am făcut lista înainte de ultimele trei weekend-uri, în care fiecare zi s-a terminat a doua zi dimineața, pe la șase. Cinci ore de somn și de la capăt. Probabil trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că dormitul e un obiectiv prea.
5. Să scriu mai mult
Desigur, nu în serile în care mi-am cărat acasă un teanc de documente pe care aveam de gând să le studiez în liniște. Și pe care probabil le voi studia la noapte, când iar se dă peste cap obiectivul anterior și așa mai departe...
...și-or mai fi câteva. Din acelea mari. Nu trebuie scrise. Nu le pierd din ochi o secundă măcar.